promulgare
Look at other dictionaries:
promulgare — PROMULGÁRE, promulgări, s.f. Acţiunea de a promulga şi rezultatul ei. – v. promulga. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PROMULGÁRE s. (jur.) (înv.) promulgaţie. (promulgare unui proiect de lege.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa … Dicționar Român
promulgare — v. tr. [dal lat. promulgare, prob. connesso con mulgēre mungere ] (io promulgo, tu promulghi, ecc.). 1. (giur., polit.) [riferito a legge e sim., rendere esecutivo: p. un decreto ] ▶◀ emanare, emettere, pronunciare. ‖ ratificare, varare.… … Enciclopedia Italiana
promulgare — pro·mul·gà·re v.tr. 1. TS dir. emettere con un atto di autorità pubblica una legge, un decreto, un atto avente valore di legge Contrari: abolire, abrogare. 2. CO estens., proclamare, diffondere un principio, una teoria: promulgare una dottrina… … Dizionario italiano
promulgare — {{hw}}{{promulgare}}{{/hw}}v. tr. (io promulgo , tu promulghi ) 1 Fare oggetto di promulgazione: promulgare una legge. 2 (est.) Diffondere, divulgare: promulgare una teoria … Enciclopedia di italiano
promulgáre — s. f., g. d. art. promulgärii; pl. promulgäri … Romanian orthography
promulgare — v. tr. 1. (una legge e sim.) varare, emanare, pubblicare 2. (est.) diffondere, divulgare, proclamare CONTR. nascondere, tenere nascosto … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
promulgare — /pro(w)malgeriy/ In Roman law, to make public; to make publicly known; to promulgate. To publish or make known a law after its enactment … Black's law dictionary
promulguer — [ prɔmylge ] v. tr. <conjug. : 1> • promulger v. 1355; lat. promulgare 1 ♦ Rendre (une loi) exécutoire en attestant officiellement et formellement son existence. Promulguer des édits, des textes de loi, des décrets, des ordonnances. ⇒… … Encyclopédie Universelle
promulga — PROMULGÁ, promúlg, vb. I. tranz. A da caracter executoriu unei legi, atestându i oficial existenţa. – Din fr. promulguer, lat. promulgare. Trimis de oprocopiuc, 22.04.2004. Sursa: DEX 98 promulgá vb., ind. prez. 1 … Dicționar Român
promulgaţie — PROMULGÁŢIE, promulgaţii, s.f. (jur.) Promulgare. – Din lat. promulgatio, onis, fr. promulgation. Trimis de oprocopiuc, 22.04.2004. Sursa: DEX 98 PROMULGÁŢIE s. v. promulgare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime promulgáţie s … Dicționar Român
