contradicere
Look at other dictionaries:
cui ipsa ante diuortium contradicere non potuit — See cui ante divortium … Black's law dictionary
cui ipsa ante diuortium contradicere non potuit — See cui ante divortium … Black's law dictionary
Cui ipsa ante divortium contradicere non potuit — Whom before the divorce she could not deny. See cui ante divortium … Ballentine's law dictionary
Uxor non est sui juris, sed sub potestate viri, cui in vita contradicere non potest — A wife has no power of her own, but is under the control of her husband, whom she cannot in his lifetime gainsay … Ballentine's law dictionary
contredire — [ kɔ̃trədir ] v. tr. <conjug. : 37, sauf vous contredisez> • XIIe; « refuser » Xe; lat. contradicere 1 ♦ S opposer à (qqn) en disant le contraire de ce qu il dit. ⇒ démentir, réfuter; contradiction. Contredire qqn. Contredire un témoin.… … Encyclopédie Universelle
contradicteur — [ kɔ̃tradiktɶr ] n. m. • v. 1350; contraditor v. 1200; lat. contradictor → contredire ♦ Personne qui en contredit une autre. ⇒ adversaire, objecteur, opposant. Mon honorable contradicteur. Un contradicteur courtois; acharné. Dr. Parties opposées … Encyclopédie Universelle
contradecir — (Del lat. contra, contra + dicere, decir.) ► verbo transitivo 1 Decir lo contrario que otra persona o negar lo que ésta afirma como cierto: ■ disfrutaba contradiciéndola en público. SE CONJUGA COMO decir SINÓNIMO objetar rebatir … Enciclopedia Universal
contrazice — CONTRAZÍCE, contrazic, vb. III. 1. tranz. A susţine contrarul celor spuse de cineva; a nega. 2. tranz. A nu se potrivi, a fi în opoziţie, a fi incompatibil cu ceva; a dezminţi ceva. 3. refl. A spune ceva în opoziţie cu cele afirmate anterior de… … Dicționar Român
contredire — Contredire, Contradicere, Murmurare, Obmurmurare, Obloqui, Obsistere, Obstrigillare, Repugnare, Refragari, Reclamare, Occinere. Contredire et empescher le propos d aucun, Obrogare. Je ne contredi pas que, etc. Non recuso quin, etc. Causam haud… … Thresor de la langue françoyse
Contradict — Con tra*dict , v. t. [imp. & p. p. {Contradicted}; p. pr. & vb. n. {Contradicting}.] [L. contradictus, p. p. of contradicere to speak against; contra + dicere to speak. See {Diction}.] 1. To assert the contrary of; to oppose in words; to take… … The Collaborative International Dictionary of English
