retinere
Look at other dictionaries:
reţinere — REŢÍNERE, reţineri, s.f. Acţiunea de a (se) reţine şi rezultatul ei; oprire, rezervare. ♦ Măsură luată de organele de cercetare penală, în condiţiile prevăzute de lege, de a lipsi de libertate o persoană pentru cel mult 24 de ore înainte de… … Dicționar Român
commenda retinere — To retain a commended living … Ballentine's law dictionary
retenţie — RETÉNŢIE, retenţii, s.f. 1. Oprire, reţinere. ♢ (jur.) Drept de retenţie = drept pe care îl are creditorul de a păstra un gaj până la achitarea completă a datoriei de către debitor. 2. Acumulare a apei pe calea unui curs de apă, în bazine special … Dicționar Român
rêne — [ rɛn ] n. f. • resne 1080; lat. pop. °retina, de retinere « retenir », class. retinaculum « lien » ♦ Courroie, lanière fixée aux harnais de tête d une bête de selle pour la diriger. ⇒ bride, guide. Il « sauta dans son char, prit les rênes »… … Encyclopédie Universelle
retenir — [ r(ə)tənir; rət(ə)nir ] v. tr. <conjug. : 22> • 1050; lat. retinere I ♦ Conserver; mettre en réserve pour soi, en vue d un usage futur. 1 ♦ Garder (ce qui appartient à autrui); refuser de donner. ⇒ détenir. Hôtelier qui retient les bagages … Encyclopédie Universelle
rétention — [ retɑ̃sjɔ̃ ] n. f. • 1291; lat. retentio 1 ♦ Fait de retenir (I). Rétention d informations. 2 ♦ Dr. Droit de rétention, qui permet à un créancier de retenir un objet appartenant à un débiteur, jusqu à ce qu il se soit acquitté de sa dette.… … Encyclopédie Universelle
Retention — Zurückhalten * * * Re|ten|ti|on 〈f. 20〉 1. 〈Med.〉 Ruhigstellung (bei der Behandlung von Frakturen) 2. 〈Wirtsch.〉 (zeitweilige) Zurückhaltung einer geschuldeten Leistung 3. Bindung von Mitarbeitern an ein Unternehmen (durch Zahlung von Prämien… … Universal-Lexikon
continenţă — CONTINÉNŢĂ, continenţe, s.f. Reţinere, abstinenţă, înfrânare; cumpătare. – Din fr. continence, lat. continentia. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CONTINÉNŢĂ s. v. abstinenţă, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt … Dicționar Român
parcimonie — PARCIMONÍE, parcimonii, s.f. (livr.) Avariţie, zgârcenie, calicie. ♦ fig. Măsură, pondere, reţinere (în manifestări). Vorbeşte cu parcimonie. – Din lat. parcimonia, fr. parcimonie. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98 PARCIMONÍE s. v.… … Dicționar Român
rezervă — REZÉRVĂ, rezerve, s.f. 1. Cantitate de alimente, de obiecte, de bani, de materiale etc. pusă deoparte şi păstrată pentru a fi întrebuinţată mai târziu; depozit. ♦ (Ec. pol.) Rezerve de stat = cantitate de bunuri materiale dintre cele mai… … Dicționar Român
